Bryan Adams despre concert + video Parcul Izvor

Cam aşa arăta o parte din publicul venit să-l vadă şi să-l audă pe Bryan Adams. Eram doar pe undeva pe la jumate.. deci cel puţin încă pe atâţi se aflau în spatele meu. am ajuns la concert chiar când se urcase pe scenă.. şi am stat acolo tipând şi cântând până la ultimele acorduri de chitara. Un concert superb.. cu un sonor cam încet dar în rest nu prea am avut ce comenta. Bryan.. are o voce exceptională.. mai ales pentru vârsta pe care o are.. şi deşi a mai încurcat el anii sărbătoriţi de urbea lui Bucur.. îl iertăm că ne.a cântat tare frumos.

Baby when you're gone, I realize I'm in love
days go on and on, and the nights just seem so long
Even food don't taste that good, drink ain't doing what it should
things just feel so wrong, baby when you're gone

Don't tell me it's not worth tryin' for
You can't tell me it's not worth dyin' for
You know it's true
Everything I do - I do it for you

Strauss - Radetzky March - Piata Revolutiei Bucuresti

Strauss Festival Orchestra - Radetzky March - Piata Revolutiei Bucuresti 20 septembrie 2008. Un adevarat festival vienez.. doar că în inima capitalei noastre. Cred că orice om care ascultă acest marş rămâne cu el în minte multa vreme.. de aceea, vă invit să vă delectaţi online până data viitoare.

Bryan Adams - All for love ( Parcul Izvor Bucuresti )

Let's make it all for one and all for love.
Let the one you hold be the one you want,
The one you need,
'Cause when it's all for one it's one for all.
When there's someone that should know
Then just let your feelings show
And make it all for one and all for love.

(live in Parcul Izvor - Bucuresti 20 septembrie 2008)

Artificii Parcul Izvor 20 septembrie08

A fost un spectacol superb.. a început imediat după finalul recitalului lui Bryan Adams, cam în jurul orei 23:30 şi a durat aproximativ jumate de oră.. în care parcul Izvor amuţise.. şi înaintea ta vedeai doar luminile telefoanelor, camerelor foto si de filmat. O adevărată sărbătoare de care până si nea Bucur ar fi mândru. Chiar am fost plăcut surprinsă. În sfârşit un primar care îşi dă silinţa.. tot aşa domnule Oprescu! Deja încep să privesc cu alţi ochi statutul de bucureştean. Vă invit să vizionaţi o parte din show.. pe fundal fiind melodia celor de la THE VERVE - "Love is noise".

Arcul de Triumf - Zilele Bucurestiului - 20 septembrie

Arcul de Triumf la ora 2 dimineata

Inscriptie in interiorul arcului

inscriptie

vedere inspre Casa Scânteii

vedere înspre Stadionul de rugby

vedere înspre Piaţa Victoriei

Oamenii şi viata - citate Murakami Salcia Oarba, fata adormita

Oamenii, orice şi-ar dori şi orice ar face nu pot fi mai mult decat sunt. (Sărbătorita)

"Eu însă am avut parte de multe înmormântări în acel an. În jurul meu, prietenii sau cei care mi-au fost odată prieteni se stingeau unul dupa altul ca un lan de porumb pe o vară secetoasă. Aveam 28 de ani. Prietenii mei erau cam de aceeaşi vârstă: 27 28 29 – nu cea mai potrivită vârstă pentru a muri. Un poet poate muri la 21 de ani, un revoluţionar sau un cântăreţ de rock la 24. Dar, odată ce am trecut de vârsta asta, totul va fi bine. Aşa gândeşte toată lumea. Am trecut de Curba Morţii, am ieşit din tunelul întunecos şi umed. De acum, nu ne rămâne decât să mergem tot înainte, pe o autostradă cu şase benzi, îndreptându-ne - vrând-nevrând -către o destinaţie. Ne tăiem părul şi ne bărbierim în fiecare dimineaţă. Nu suntem nici poeţi, nici revoluţionari, nici cântăreţi de rock. Nu mai bem în neştire, adormind pră¬buşiţi într-o cabină de telefon, şi nu mai ascultăm The Doors cu volumul la maxim, la ora patru dimineaţa. în schimb, ne facem asigurări de sănătate, bem doar în barul vreunui hotel şi păstrăm chitanţa de la dentist pentru a primi reducere la taxe. Pentru că de-acum avem 28 de ani." (Dezastrul Minier din New York)

"- Ştii ce-mi place mie la televizor? a spus el după ce s-a gândit puţin. Că poţi să-1 stingi când vrei şi nimeni nu se supără.
A luat telecomanda şi 1-a stins. Într-o secundă, imaginea a dispărut. În cameră s-a lăsat o tăcere deplină. Afară au început să se zărească luminile clădirilor.Timp de cinci minute am băut whisky, neavând vreun subiect deosebit despre care să vorbim. A sunat din nou telefonul, dar nu i-a dat nici o atenţie. După ce telefonul n-a mai sunat, şi-a amintit brusc şi a apăsat din nou butonul telecomenzii. Imaginea a revenit într-un moment. Prezentatorul ştirilor vorbea despre schimbările preţului petrolului, arătând cu un indicator linia curbată a graficului din spatele său.
- Vezi? Bărbatul acela nici nu şi-a dat seama că noi, timp de cinci minute, am stins televizorul şi nu l-am ascultat.
- Da, ai dreptate.
- Oare de ce?
Mi se părea prea complicat să mă gândesc, aşa că am clătinat din cap.
- În momentul în care sting televizorul, existenţa cuiva e redusă la zero - ori a noastră, ori a lui."
(Dezastrul Minier din New York)

Matthew Perryman Jones - Save you

I wanna rock-n-roll
I wanna give my soul
I'm wanting to belielve
I'm not too old
Don't want to make it up
Don't want to let you down
I want to fly away
But i'm stuck on the ground

So, help me decide
Help me to make up
Make up my mind
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you

Watched it all go by
Was it really true
Is that what it was?
Was that really you?

I'm looking back again
Tracing back the threads
You said i was a mess
Or was it just in my head

So, help me decide
Help me to make up
Make up my mind
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you
(2x)

Something's gotta break
You gotta swing the bat
Too many years of dying
Why is that?

So, help me decide
Help me to make up
Make up my mind
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you
Wouldn't that save you
(3x)
melodia aici

Hoinarind prin Maramures

Barajul de acumulare al apei, lângă Baia Mare, vedere din spate

Barajul de acumulare al apei, lângă Baia Mare vedere frontală

liniştea de după furtună

Panoramă baraj

vine toamna încet dar sigur

bătălie între nori şi soare în poiană la izvoare

petice de lumină

fotbal cu soarele sus la izvoare

împreună timpul trece mai uşor

iar apa curge lin în vale, alimentând oraşul

Cu trenul prin Maramures

Îmi place cu trenul, chiar dacă Cfr-ul nostru mult iubit arată cum arată.. are totuşi ceva special.. şi ma simt mult mai bine decât în maşină sau autocar având libertate de mişcare. Pozele sunt făcute aşa - prima este în gara din Benesat la venirea mea în Baia Mare iar a doua, este in Ulmeni Sălaj. Au fost 12 ore faine.. nu am apucat să văd bine tot traseul fiind tren de noapte, dar am apucat să văd destul de bine intrarea şi ieşirea din Maramureş.

Baloanase

Ascult Depeche Mode, melodia Enjoy the silence.. şi privesc fascinată nişte baloane.. din săpun sau ce-or fi. Mereu m-au fascinat încă de mica. Au ele ceva special şi calmant.. pur şi simplu mi se pare ceva extrem de linstitor să faci baloane.. să alergi dupa ele să le spargi. Îmi aduc aminte cu placere cum încă de mici alergam ca bezmeticii în jurul blocului după baloane. Acum.. deşi au trecut mulţi ani înca mi se par calmante extraordinare.. forme diferite.. unele se sparg.. unele dansează şi toate sunt colorate frumos încât ai impresia că priveşti defapt un curcubeu chiar şi la lumina unui bec obişnuit de cameră. :) Copilăria.. are un mod frumos de a reveni în viaţa noastră şi de a ne aduce aminte de lucrurile simple.. şi cat e de uşor sa faci pe cineva să râdă sau să zâmbească făcând baloane. Life is simple.. Aşa ca.. hai sa o găsim noi interesantă, înainte ca ea să ne "găsească" plictisitori. E timpul să fim încă copii.

Ieri a fost prima zi de scoala..

în care eu nu am mai fost elevă. A fost un sentiment ciudat, noi eram doar nişte fosti absolvenţi ce încercau să mai fure nişte clipe din ceva ce s-a dus. Sala de sport, a fost plină de boboci care din cauza vremii extrem de rea, au fost întămpinaţi cu o festivitate tare mică.. şi apoi dupa câteva speechuri.. au fost duşi în clasele lor. Am intrat şi noi alături de ei.. şi parcă nu-mi venea să cred că deja sunt 4 ani, că acum suntem noi cei mari care îi întâmpinăm pe cei mici care au fost cam bagaţi in sperieţi de diriga. A fost frumos.. deşi acum nu mai e clasa noastră, a fost extraordinar de plăcut să îmi revăd profesorii iar ei să ne întâmpine cu atâta fericire şi cu îmbrăţişări. Mi-a plăcut reacţia profei de engleză văzându-ne la uşa cancelariei îmbulzindu-ne.. şi ne-a invitat să intrăm, zicând că acum ne-am câştigat acest drept. Ciudat.. ca dintr-o dată să fim în mijlocul lor nestingheriţi.. Azi a fost prima zi după mulţi ani.. când nu m-am mai dus la şcoală.. pentru mine de acum şcoala nu va mai începe vreodată pe 15 septembrie. Din fericire, amintirile faine râmăn.. la fel ca prietenia pe care au legat-o aceşti 4 ani de liceu.

Piata Centrala din Baia Mare noaptea

Baia Mare in poze

Strada Vasile Alecsandri vedere inspre Piata si Turnul lui Stefan.
Strada Vasile Alecsandri, inspre piata.
Centrul Vechi, inspre piata centrala. Strada Crisan

Strada Crisan, inspre Piata Centrala din Centrul vechi.

Biserica Sfantul Stefan

Turnul lui Stefan

Turnul lui Stefan vedere de aproape

Centrul Vechi - vedere piata centrala- partea dreapta

Centrul Vechi - vedere piata centrala

Centrul Vechi - vedere piata centrala

Centrul Vechi Baia Mare

Centrul Vechi

Strada Baia Sprie :)

Casa interbelica centrul vechi

Centrul Vechi - vedere partea dreapta a pietei

Piata Centrala vedere de ansamblu

Straduta prin centrul vechi

Raul Sasari din Baia Mare la 3 minute de centrul istoric

Aleea centrala din parc

Prefectura Baia Mare

Liceul Gheorghe Sincai Baia Mare

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Statuia Fecioarei Maria si hotelul Mara in fundal

Centrul nou, fantana aterziana

Troita in Memoria Eroilor Revolutiei

Acestea sunt doar cateva din pozele facute de mine in plimbarile prin frumuselul oras Baia Mare, o mica oaza de liniste.

Vulcan - Valea Jiului - poze August 2008

Panoramă înspre Aninoasa, de pe D1.

Biserica Catolică din Vulcan

Primaria Vulcan la apus, Bulevardul Mihai Viteazul

Primaria Vulcan la apus, Bulevardul Mihai Viteazul

Primăria Vulcan noaptea

Primăria Vulcan - vedere din spate

Piaţa Vulcan - vedere înspre intersecţie şi strada Traian

Strada Nicolaie Titulescu vedere înspre Keenan şi Scoala 5

strada Nicolaie Titulescu

Bulevardul Mihai Viteazul - înspre Dincă

Bulevardul Mihai Viteazul - vedere înspre Peco

Bulevardul Mihai Viteazul Vulcan vedere spre Peco

Intersecţia din centrul oraşului Vulcan

Vedere intersecţia din centrul oraşului Vulcan

Mitch Albom Inca o zi

L-am "cunoscut" pe autor în urmă cu vreo 2 ani prin cartea "Cei 5 oameni pe care îi întâlneşti în rai".. apoi l-am reîntâlnit în superba "Marţi cu Morrie" ca acum să continui "conversaţia" prin "Încă o zi". O superbă carte despre lucuri paranormale, despre o zi în plus cu cineva drag, care era de ceva vreme plecat. Despre importanţa lucrurilor nespuse şi dorinţa de a accentua unele lucruri. Despre regrete care se pot transforma în împliniri, despre cum se salvează o viaţă, chiar dacă eşti în altă lume. O carte splendidă despre viaţă, familie şi iubire.

Ca să tachinez puţin.. vă dau 2 fragmente care mie mi-au plăcut în mod deosebit. Unul de început :

Lăsaţi-mă să ghicesc. Vreţi să ştiţi de ce am încercat să mă sinucid.

Vreţi să aflaţi cum am supravieţuit. De ce am dispărut. Unde am fost în tot acest timp. Dar, mai întâi, de ce am încercat să mă sinucid, nu ?

În regulă. Oamenii fac mereu asta. Se compară cu mine. E ca şi cum ar exista o linie şi, dacă, nu o vei trece, nu te vei gândi niciodata să te arunci de pe o clădire sau sa înghiţi un flacon de pastile. Dar, dacă te gândesti, s-ar putea s-o faci. Oamenii cred ca eu am trecut de aceasta linie. Se intreaba: „Voi ajunge vreodată la fel de aproape ca el ?"

Adevarul e ca nu există nicio linie. Există numai viaţa ta, pe care ti-o încurci singur, şi cineva care e acolo să te salveze.

Sau care nu e.

Şi unul mai de pe la final.. o altă mică confesiune a lui Charlie (personajul nostru principal) :

După cum am spus când v-aţi asezat prima dată să mă ascultaţi, nu mă aştept să mă credeţi, n-am mai spus povestea asta, dar am sperat s-o spun. A aşteptat această şansă. Şi mă bucur ca o am acum când totul s-a terminat.

Am uitat multe lucruri din viaţa mea, dar ţin minte fiecare clipa petrecută împreuna cu mama, oamenii pe care i-am văzut, lucrurile despre care am vorbit. A fost ceva foarte obişnuit, de fapt, dar, cum spunea ea, în clipele obişnuite poţi descoperi ceva cu-adevarat important. Poate mă credeţi nebun,poate credeţi că totul e in închipuirea mea. Dar, în adâncul sufletului meu, eu cred că mama mea, undeva între lumea acesta şi lumea cealalta, mi-a dat inca o zi după care tânjisem atât, şi mi-a spus tot ce v-am povestit la rândul meu.

Palmieri in sectorul 4

Am lipsit puţin din Bucureşti şi ce găsesc la întoarcere.. palmieri! Nu la mare cum fusese cu nişte ani în urmă ci fix în sectorul 4, la staţia de metrou Brâncoveanu, adică nici măcar în centru! Piedone s-a întrecut pe sine.. arată fainuţ dar e păcat ca s-au aruncat mulţi bani pe o chestie total inutilă.

Filmare pe plaja din EZERETS (langa Vama Veche)

Mulţi nu ştiu că la doar vreo 30 de km sub Vama Veche, pe hartă se află micul sătuc Ezerets. Nu-ţi spune nimic numele şi nici prima imagine când intri. Pare sinistru şi uitat de lume.. dar ţinând drumul drep înainte, eventual daca te rătaceşti întrebi de "Cerno More" şi vei fi redirecţionat pe drumul către plajă. Ţin să anunţ că e drum de ţară care la o primă vedere te sperie.. dar ce se află la capătul drumului.. afli din filmare! Un mic loc unde exista pace şi linişte pe plaja. Un loc care seamană cu Vama pe vremea copilăriei mele.

Indieni in Bucuresti - Piata Romana - iulie 2008

Cele 2 filmări sunt făcute în urmă cu o lună, am tot uitat şi amânat să le pun şi pentru ca ele sunt mereu faine şi de actualitate.. vă prezint câteva minute de cultură în stradă şi mutica chill-out excelentă. Pentru cei care nu au apucat sa-i vadă live, recomand sa încerce pe viitor!

Zona Bradet - Petrosani - Valea Jiului

Puţin mai sus de oraş, înspre Universitate, găsim un loc fain de relaxare.

Dealul Brădet şi o mică panoramă din Valea Jiului.

Kultur Shock @ Stufstock 6 Vama Veche

O formaţie care chiar a fost un mic shock cultural. Nu ştiam nimic concret despre ei, doar ce mai auzisem pe ici pe colo, dar impresia mea.. nici nu se compara cu ce am auzit. Vă spun doar ca sunt de nota 11!
O formula chiar foarte interesantă, 2 sârbi, 1 bulgar, 2 din Statele Unite şi un japonez. Dubioasă combinaţie nu? Ei, pentru mine apogeul a fost să-i aud cântând "Istambul, Istambul". Am crezut că pic de râs.
Ca să nu mai vorbim de multe alte melodii, cel putin "Tutti Frutti Gelato" E criminală! Nici nu stii dacă să ţopăi cu ei sau să te tăvălesti de râs.
Uimitor este că ei au fost cei care au animat puternic cea de a 2-a seara de la Stuf. Au făcut ceea ce dEUS nu a reuşit, şi anume să ridice toţi oamenii de la Marina Park în picioare. Am ţopăit, am urlat, alţii care ştiau versurile au cântat. Cert este că a fost o prestaţie pe care toţi o vom ţine minte! A fost un show de excepţie!
Shockurile culturale punk rock suna bine! Mai ales cu mici influenţe (ţigăneşti şi sârbeşti).

Alte melodii ce merită verificate :
SARAJEVO (live in San Francisco)
Live @ Stufstock (Vama Veche)

Gigolo Amerikana(live San Francisco)

Byron @ Stufstock 6 Vama Veche

Byron au urcat pe scena Stufului abia în a doua seară când cap de afiş erau dEUS. Veniseră cu nişte bannere drăguţe ce le-au pus pe laterale şi apoi foarte modeşti au început să cânte.. lăsând muzica sa-i prezinte.
Nu mai ţin minte ordinea melodiilor, eram doar extrem de încântată să-i văd live.
Dar pe lânga melodiile binecunoscute ca "Blow up my tears", "No man s land", "Lossing Control", "The Dawn of a drank Bum" au cântat şi 2 melodii noi!
La sesiunea de autografe de după recital, am stat puţin de vorbă cu ei, am făcut şi poze şi Dan a zis că vor intra in studio în toamnă şi că urmează un nou album în 2009!
Pentru cei care nu ştiu, solistul din Byron, Dan a cântat şi în Urma şi Kumm :)
Byron sunt un adevărat fenomen în muzica românească! Ei fac o muzică doar pentru un public avizat, un public mai select. Cei care se simt atrasi de sound-ul lor rămân în final obsedaţi de toate melodiile.
Un concert superb, ca o gură de aer proaspăt la malul marii. E clar că voi încerca pe viitor să ratez cât mai puţine concerte cu ei. Byron sunt o mândrie pentru rockul românesc :)